Rata anuală a inflației a crescut la 5,4% în iulie, de la 4,9% în iunie, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul creșterii accizei de la 1 iulie, dar și a creșterii cu circa 1% a facturilor la curent și gaze. S-au scumpit de asemenea și alimentele și serviciile.
Banca Națională a României este așteptată de analiști să mențină neschimbate dobânzile la ședința de miercuri, 07 august, după ce în iulie a redus rata cheie pentru prima oară în ultimii trei ani și jumătate. Deși inflația a încetinit, încă există presiuni de creștere a prețurilor din mai multe locuri, la care se adaugă situația fiscală precară, ca argumente pentru BNR să stea pe loc, cred analiștii.
Rata anulă a inflației a scăzut în iunie la 4,9%, față de 5,1% în luna precedentă, și la cel mai redus nivel de după iulie 2021. Inflația lunară a fost de 0,24%, peste nivelul din precedentele două luni.
Economiștii anticipează că Banca Națională a României va reduce dobânda cheie în ședința de vineri, 5 iulie, pentru prima dată după ianuarie 2021, pe fondul scăderii ratei inflației, deși riscurile fiscale s-au amplificat.
Rata anuală a inflației a scăzut în mai la 5,1% pe an, de la 5,9% în aprilie, mai rapid decât în prognoza băncii centrale, pe fondul ieftinirii gazelor și legumelor. Prețurile au scăzut ușor față de aprilie. O analiză mai detaliată la nivelul coșului de consum arată că presiunile de creștere a prețurilor au rămas extinse, ceea ce complică calendarul BNR a mult-așteptatelor reduceri de dobânzi.
Rata anuală a inflației s-a redus la 5,9% în aprilie comparativ cu anul precedent, față de 6,6% în martie. Prețurile aproape au stagnat în termeni lunari, cu influență mare din partea electricității și gazelor, care s-au ieftinit substanțial și au tras în jos categoria mărfurilor nealimentare.
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% pe an în martie, de la 7,2% în februarie, respectiv 14,5% în martie 2023. Este cea de-a doua scădere consecutivă a ratei inflației, după o dinamică peste așteptări la începutul anului, generată de creșterea fiscalității, care deschide drumul BNR pentru reducerea ratei cheie în mai, prima din acest ciclu monetar. Analiștii așteptau o scădere ceva mai redusă a ratei anuale.
Inflația din SUA a depășit așteptările, luând prin surprindere piețele financiare.
Banca Națională a României este așteptată se mențină neschimbate dobânzile în ședința din 4 aprilie, prima din această primăvară. Pe de altă parte, din mai ar putea veni prima reducere a ratei cheie din actualul ciclu monetar. Drumul până la scăderi mai consistente de dobânzi este marcat de incertitudini și riscuri, mai ales că inflația, chiar dacă în scădere, este una persistentă și unii economiști vorbesc chiar de o spirală salarii-prețuri. Deficitul bugetar scăpat de sub control complică peisajul.
Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie la 7,4%, de la 6,6% în decembrie, pe fondul creșterii prețurilor alimentelor, în condițiile în care Guvernul PSD-PNL a majorat TVA la unele produse și a crescut sau introdus noi accize. Se remarcă scumpirea produselor zaharoase, a băuturilor alcoolice și a carburanților, pentru care au fost majorate accizele. Inflația lunară a fost de 1,1%, cea mai mare de după noiembrie 2022.
Analiștii de așteaptă ca Banca Națională a României să mențină dobânda cheie la 7% și în ședința din 8 noiembrie. Totodată, unii economiști vorbesc deja de o deraiere a traiectoriei dezinflației și unele bănci și-au majorat prognoza de inflație pentru anul viitor, după recentele majorări ale fiscalității.
Rata inflației în zona euro a fost sub estimări în septembrie, ceea ce ar putea indica faptul că Banca Centrală Europeană a atins vârful actualului său ciclu de înăsprire, notează Bloomberg.
Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Rata inflației a scăzut la o singură cifră, de 9,4%.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că inflația a scăzut în România, urmănd a sosi și datele oficiale care să confirme acest lucru.
Banca Națională a României a majorat de la 7,1% la 7,5% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 4,2% la 4,4% pentru anul următor.
Prețurile au continuat să crească în octombrie față de luna precedentă, însă rata anuală a inflației a scăzut cu 0,6 puncte procentuale față de septembrie la 15,3%, inclusiv pe fondul unui efect de bază.
Inflația și-a continuat neabătută creșterea în septembrie și a încheiat trimestrul al treilea din nou peste prognoza băncii centrale. Produsele alimentare s-au scumpit în prima lună de toamnă, mai ales zahărul, untul și brânza, dar au venit și noi creșteri de prețuri, de peste 7%, la curentul electric.
Inflația din zona euro a atins un nou record, depășind așteptările analiștilor și încurajând vocile care susțin majorarea agresivă a ratelor de dobândă.
România s-a situat, în mai, pe locul 7 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor de consum, arată datele Eurostat.
Inflația din zona euro a accelerat în mai până la un nou maxim istoric, intensificând dezbaterile legate de ritmul în care Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să majoreze dobânzile.
România s-a situat, în aprilie, pe locul 6 în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor de consum, arată datele Eurostat.
Rata anuală a inflației din zona euro a atins un nou nivel record în aprilie, de 7,5%, arată datele estimative ale Eurostat.
Depășirea pragului de 50% din PIB a datoriei publice este și o urmare a faptului că România a intrat în criza sanitară deja cu deficite foarte ridicate, accentuate ulterior de măsurile luate de Guvern pentru a sprijini economia în ultimii doi ani, susține Ciprian Dascalu, economist-sef al BCR.
Prețurile de consum din SUA au continuat să crească în martie, rata anuală a inflației atingând cel mai ridicat nivel din 1981 încoace.